Din tot ceea ce se poate "baga cu forta" in ce indeobste se numeste "spiritualitate", nu am fost niciodata interesat decat de ceea ce s-ar putea incadra intr-o anume "stiinta despre ce e viata" si optimizarile ce decurg din aceasta cunoastere. Restul intelepciunilor si zicerilor le-am ignorat cat am putut. Ce a zis careva sau vreo Cale au reprezentat doar o paleta de pe care eu am ales o anume nuanta, care se potrivea in "tabloul meu". Asta pana am reusit sa inteleg ca nimic nu era "al meu", nici macar tabloul. Pentru ca si ala, mi s-a dat/oferit!
Dupa ce am inghesuit in anii traiti in acest "vehicul al experientei" cam cinci vieti intense in evenimente, pot impartasi cate ceva din ce s-ar numi concluzii experientiale. Poate cineva se va ajuta de ele, pe calea sa.
O prima si evidenta concluzie este ca toti BENEFICIEM de cel mai performat echipament, chiar si daca nu pare. Dimpotriva, cred acum cu convingere ca, si daca avem cate o "tabla" indoita pe noi, tot suntem intr-o "supertehnologie". Iar asta nu e nesemnificativ.
Experienta in corp dupa mine este un adevarat miracol, pe care eu il si tratez ca atare. Viata este in esenta o mare oportunitate si o mare bucurie, fara conditionari atasate.
Delimitarea limpede intre cine SUNTem noi si ce este fenomenul viata in corp mi se pare cea mai utila clarviziune, tocmai pentru a ne putea bucura de acest miracol. Cata vreme cred, lipsit de atentie si/sau cunoastere/intelegere ca prin EU numesc o persoana, chiar sunt in visuri profunde si aberante. E ca si cand as considera soferul si autoturismul ca fiind impreuna o entitate. Adevarul e cu totul opus; SUNTem un sofer utilat cu un vehicul, fiecare cu propriile lui atribute. Si necesitati experientiale diferite. Abia cand ai acceptat ca asa stau lucrurile, viata in vehiculul pus la dispozitie va atinge bucurii maximizate.
Fascinant la acest vehicul, spre deosebire de tot/orice a creat mintea omeneasca sunt minimele lui nevoi si maximum-ul de randament pe care il ofera. Bagam in el tot ce ne trece prin cap, fara pretentie de "cifra octanica", iar el cu un morcov si doi cartofi functioneaza 24 de ore. Ce face? Pai iar...cam tot ce ne trece prin cap sa-i cerem: trece cu usurinta de la ralanti la solicitari maxime, acum se odihneste, acum inoata, acum alearga, face alpinism sau sex...o infinitate de regimuri de functionare, in care echipamentele ce-l compun schimba mereu ritmuri si presiuni. Dupa care, in loc sa-i fim recunoscatori, il mai si boscorodim ca are undeva o mica "durere"...care oricum trece, daca il lasam. El nu are "satisfactii" din toate astea, bucuriile sunt ale "soferului", daca cumva e constient ca are de ce sa se si bucure.
Constienta soferului in raport cu masina este o conditie, de care chiar depinde calitatea experientei. Cand, ca om, conduci o masina, ai ocazia sa observi cam trei etape prin care se trece: in prima separarea fata de masina, te face un sofer stresat in raport cu comenzile, care iti par straine cumva. O a doua etapa este cand sofatul a devenit un fel de prelungire a ta, comenzile fac parte fireasca din toata miscarea aia, comuna. Daca ai noroc, ajungi si la o a treia etapa, cand doar o catime din tine face o unitate functionala cu masina, restul admirand peisajul sau...partenerul de drum. De preferat complemantar...E ca si cum masina ar merge singura, tu fiind undeva deasupra ei, sigur ca te duce la destinatie fara nici un eveniment.
Si in raport cu acest "corp fizic" lucrurile sunt relativ similare, timpii difera. Daca cu masina poti trece de la primul raport la al doi-lea in cateva luni, cu corpul e mult mai indelungat. Pana sa devii chiar familiar cu el trec de cele mai multe ori excesiv de multi ani. Iar cand chiar CREZI ca ai devenit si poti trece la "a dansa cu viata", constati de multe ori ca iar te intorci la primul nivel de relationare.
Culmea, logic ar fi ca sa ai mult mai mult raporturi familiare cu corpul ca entitate in corp, decat cu masina, vehicul al vehiculului...nu? Si totusi e invers!
Ca atare E UTIL sa intelegi si mai profund miracolul care e "corpul". Fiabilitatea lui, mult depasind orice mecanism creat de om, se datoreaza tocmai faptului ca nu a fost creat de intelectul limitat. Ca atare se supune legilor Creatorului, exact prin nelimitare. Daca ai curiozitatea, cauta si vezi o "viziune" a celor care au inteles "intelligent design" -ul. Iar "piesele" de acolo au calitatea de a nu avea chiar densitatea vibratorie 3D, fiind in fond structuri bazate pe minim 70% apa. Ale carei "proprietati" inca suntem departe de a le intelege.
Ca sa nu va mirati ce m-a apucat sa scriu aceasta postare, va si lamuresc: asa cum vad eu ACUM Creatia, in urma intelegerilor unificatoare din viziunea lui Keshe, acest vehicul pentru experienta 3Dimensionala este un MaGrav alcatuit dintr-o infinitate de MaGravuri, la randul lor constituite din dispozitive nanodimensionale dar functionand in baza aceluiasi principiu, magnetic/gravitational.
Din aceasta intelegere abia, rezulta si proprietatile de Merkaba, pe care s-a straduit ani de zile sa ni le explice Drumvalo, in moduri diferite.(va fi continuata aceasta postare)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu